Nu cred că mai există persoană pe lumea asta care să nu fi fost la un moment dat dezamăgita de cineva apropiat, considerat prieten. Este firesc, suntem diferiți, avem gândiri și caractere diferite, dar cum procedăm pe viitor să construim acel scut și să nu mai suferim sau să simțim acea dezamăgire? 

Mie mi-a luat ceva ani până să mă “călesc”, cum se spune, căci sunt o fire foarte sensibilă combinată cu un caracter ce dorește dreptate, respect, sinceritate și implicare în tot ceea ce face. Așadar, eram mai degrabă all in, totul sau nimic. Odată cu trecerea anilor însă mi-am dat voie să mă relaxez și să studiez mai atent caracterele din jurul meu, cine merită atenția mea, cine merită doar o bucățică și cine este special. Menționez, cu toții avem nevoie și de socializare pe lângă relația noastră de cuplu, chiar dacă este una care ne satisface pe deplin, este firesc să avem amici, prieteni, oameni deosebiți lângă noi cu care să împărtășim o vorbă bună și un “pahar de vin”. 

Așadar, studiez omul pe care îl cunosc, îi văd defecte, calități și odată ce îi trasez o schiță, îmi dau seama dacă este o persoană ok pentru mine s-o am în viața mea. Nici eu nu sunt perfectă, deci accept defecte, dar nu accept oameni ce îmi aduc o energie negativă lângă mine. Caut prieteni în oameni pozitivi, frumoși sufletește, de gașcă, știi, aceia cu care povestești cu orele, râdeți și nu vă saturați, pur și simplu oameni fără invidii, ranchiuna sau interpretări. Am o problemă cu interpretările, cred că mi se trage din trecut, nu suport gândul că omul începe sa se gândească dar de ce a făcut aia, de ce nu ma suna săptămâna asta, de ce nu a venit la ziua copilului și a preferat să facă aia etc. Fiți mai relaxați oameni buni și gândiți-vă ce anume vă place la persoana respectivă, oare faptul ca face anumite lucruri, vă ia ochii cu nu știu ce cadou sau întâlnire, sau tocmai sufletul ei, faptul că e un om bun, că rezonati și vă simțiți tare bine cand va vedeți și povestiți de nici nu se mai simte că nu ați apucat sa vă vedeți 3 5 6 luni, e același feeling de bine? 

Ce e drept, invidia e la tot pasul în ziua de astăzi, nu mai putem fugi de ea, setea de a fi mai presus, de a arăta că tu ai mai mult, etc. Mă bucur că nu intru în această categorie, pot spune ca mai toți prietenii mei apropiați au fost și sunt mai înstăriți financiar și niciodată nu am simțit nici cea mai mică invidie fata de ei. De ce? Simplu: eu am în minte întipărit un lucru foarte clar: fiecare cu viața și destinul lui. Fiecare om are drumul și luptele lui și mă interesează doar ceea ce îmi oferi sufletește! Să fii OM! 

Pe de altă parte, o altă calitate sau nu de-a mea este că IERT. Nu țin ranchiuna. Dacă în trecut ne-am înțeles bine și să zicem că ai greșit tu cu ceva mai mult, m-am îndepărtat știindu-ti trădarea, au trecut ani și se prea poate ca peste 10 ani să ne întâlnim și să ne regăsim la fel de apropiați brusc, căci ceva ne-a unit și prima dată, dar evident că trebuie să realizezi ce ai greșit și de preferat să mi-o spui ca să știu că poate ai evoluat și te-ai redresat. O să studiez caracterul și dacă o să simt că ești ok, o să fii pentru mine la fel cum erai la început . Mulți oameni aleg să NU mai aibă niciodată legătură cu un om ce i-a trădat. Eu, dacă nu țin ranchiuna, las mereu loc de bună ziua și apoi dacă ne vom apropia cumva în destinele noastre, îți voi da și următoarea șansă, dar mult mai precauta. 

Sfatul meu pentru voi este să iertați, să nu țineți în suflet regrete, să renunțați la oamenii ce v-au rănit fără să le purtați ură, dar mai ales să căutați sufletul în om, acea stare de bine pe care v-o aduce în viața voastră, sinceritatea, omenia, bucuria, acele lucruri care vă fac niște după-amiezi frumoase împreună sau un pahar de vin cu multe râsete și voie bună. Nu trebuie să vorbești zi de zi, să te vezi în fiecare săptămână, trebuie doar să ai drag de acea persoană, sa fie o conexiune specială , și atunci când este timp, clipele petrecute împreună să fie magice! 

Sunt curioasă, voi cum procedați cu oamenii care v-au dezamăgit? Peste ani și ani, le mai dați o șansă dacă simțiți că s-au schimbat? 

Kisses,

Oana