Decembrie frumos, dragilor! Înainte de a începe, vreau să vă anunț că am adăugat un buton de LIKE la finalul postărilor mele și vă rog să îl apăsați după ce le citiți – nu vă cere logare, nu o să știu cine a dat – vreau doar să văd cam câte persoane îmi citesc postările, mulțumesc!!
Când m-am așezat să scriu
Bună ziua, dragi cititori! Mă așez să vă scriu într-o dimineață de sâmbătă, cu cafeaua lângă mine, casa liniștită întrucât ai mei dorm, muzică în surdină și luminițele bradului dansând!
Vremea care m-a însoțit
O săptămână friguroasă, cu ploaie pe ici pe colo și cu puțin soare, de care m-am bucurat de fiecare dată când l-am zărit! Acum este foarte închis cerul, dar și frig pe măsură!
Unde mă găsesc acum
Obosită, dar în vacanță, în sfârșit, aveam nevoie de acest timp pentru mine, să mă liniștesc, să mă adun, să analizez și să concluzionez un an care a fost prea încărcat și dureros de provocator!
Pentru ce mulțumesc săptămâna aceasta
Pentru o săptămână plină de proiecte și activități la școală, care m-au ținut în mișcare, în săptămâna Școala Altfel. Elevii au avut de realizat proiecte care să acopere teme precum Târguri de Crăciun din lume (11C), târguri de Crăciun din țara noastră (10C) sau Crăciun sustenabil, consumerism vs tradiție (12C)
Pentru vizita la doamna învățătoare a Dianei – ne-a invitat la dânsa acasă să îi colindăm – a fost foarte frumos, surprinzător de emoționant, copiii au cântat foarte frumos colindele învățate la școală, doamna i-a recompensat cu dulciuri și ciocolată caldă și casa s-a umplut de râsete și bucurie!
Pentru că am reușit să strâng toate cadourile pentru Crăciun, a venit și coletul de la Shein, de la Nala Cosmetics, adidașii lui Florin de la Puma. Le-am pus pe toate în cutii, Pink box-urile fetelor au ieșit minunat și Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru încă un an în care am avut de unde oferi! Tom prezent lângă mine la sortarea lor!
Bucurii mărunte
Mi-am refăcut stocul de geluri de duș și creme de baie de la Tesori, acum băile mele lungi cu spumă vor avea și mai mult farmec!
Când am făcut comandă de setul de la Nala pentru prietena mea, mi-am comandat și eu un gel de duș care miroase a vanilie și nucă de cocos – de-abia aștept să îl încerc, e prima dată când testez și eu calitatea produselor de la Nala Cosmetics!
Trandafirii pe care i-am găsit pe birou după o zi de muncă – de la soțior bineînțeles – God Bless Him, love him so much!!
Blănoșii mei
Ares – mai des prezent în casă decât de obicei – joacă, iubire și multă blană lăsată prin casă – mai mult de muncă pentru mami!
Tommy în locul lui preferat din casă din perioada sărbătorilor – sub bradul de Crăciun!
Ce am mai lucrat
Am finalizat tabloul cu diamante – Maica Domnului cu Iisus în brațe. A fost muncă migăloasă, dar liniștitoare, iar rezultatul este minunat. Urmează să mă apuc de un tablou cu pictură pe numere cu un peisaj superb de iarnă!
Sunetele zilelor mele
Multă muzică specifică perioadei….acum ascult Relaxing Christmas Music and Cozy Fireplace Ambience!
Ce m-a apăsat, dar n-a câștigat
Oboseala acumulată în timp și gândul că uneori fac prea mult.
A fost prezentă, s-a simțit în corp și în ritm, dar n-a preluat controlul.
Am lăsat-o să fie acolo, fără să mă certe și fără să mă oprească.
Unde am găsit liniște
În brad, așa cum stă el seara, fără grabă.
În luminițele care se aprind și nu cer nimic.
În muzica lăsată în surdină, doar cât să umple spațiul.
Și într-o lumânare parfumată, aprinsă fără motiv, doar pentru că am avut nevoie de liniște.
O părere spusă încet
De multe ori, oamenii din jur nu merită efortul nostru.
Nu pentru că ar fi răi, ci pentru că nu știu sau nu pot duce ceea ce oferim.
Nu e o supărare și nici o judecată, e doar o constatare care vine odată cu oboseala și cu luciditatea.
Un gând de pus la păstrare
Oamenii vin și pleacă, la fel ca știrile și evenimentele care par importante pentru o vreme.
Zgomotul se schimbă, fețele se schimbă, subiectele trec.
Ce rămâne sunt doar lucrurile simple: felul în care te-ai simțit, ce ai păstrat și ce ai ales, în tăcere, să lași să treacă.
Pașii de săptămâna viitoare
Azi și mâine trebuie să fac cumpărăturile alimentare pentru ce voi pregăti săptămâna viitoare – voi face ca de obicei partea de aperitiv și dulciurile (cozonaci, biscuiți, turtă dulce). Mama va sta la noi câteva zile de sărbători și va pregăti ea sarmalele, friptura și piftia!
Sper să îi pot încălzi sufletul mamei cât va sta la noi, va fi un Crăciun foarte dureros pentru noi toți dar…din recunoștință eternă pentru tata care a iubit și ne-a oferit mereu cele mai frumoase sărbători, vom avea și noi gândurile și sufletul numai către el! Pe 27 îi vom face și pomana de 9 luni de zile… Durerea este încă vie ca și cum a fost ieri, nu s-a îmbunătățit nimic în inima mea, această rană deschisă și dor enorm nu știu când se vor mai atenua….Dar vreau să vă spun că tata ne-a insuflat o dragoste foarte mare pentru sărbători – an de an cumpăra brad natural, îl tăia și îl pregătea în suport pe 24 decembrie seara, eu mergeam la colindat și când mă întorceam acasă pe la 20-21 începeam să îl împodobim împreună, îi dădeam globurile și el le așeza foarte minuțios (să nu fie aceeași culoare în apropiere, ținea foarte mult la detalii și estetică), apoi ne culcam liniștiți cu casa împodobită și frumoasă. Eu și sora mea ne trezeam noaptea pe la 4-5 și intram în sufragerie, unde dormeau ai mei, și cercetam în liniște ca niște șoricei curioși cutiile de sub brad..ardeam de curiozitate…ne miram, bucuram și fugeam să nu ne prindă! Dimineața de 25 ne găsea țipând de fericire căci tata mereu lua cele mai frumoase cadouri – casetofoane, walkmane, căști de pus pe urechi, discuri – iubirea față de electronice a rămas și ulterior (soțul meu mi-a cumpărat chiar anul trecut un sistem cu microfon, dar și sistem de boxe în trecut). Apoi urma masa bogată cu bucate pregătite de mama – eu și tata aranjam masa (nu exista moment în care tata doar să stea la masă și noi să facem toată treaba – aducea un pahar, completa cu pâine, punea masa, o strângea – tata a fost mereu un om atât de vrednic și ajutător). Punea muzică în timp ce ne bucuram de bucate – cel mai des îmi amintesc că punea Boney M, pe care-l voi asculta și eu anul acesta la masă în memoria lui! Știu că va fi un Crăciun cu lacrimi..dar și cu bucurie…tata, eroul meu, te iubesc și mi-e tare dor să te strâng în brațe! Sper că spiritul tău ne va lumina în ziua de Crăciun când îți vei vedea toaaaate fetele (plus Florinel) la masă gândindu-se la tine și iubindu-te din tot sufletul! (Poza de mai jos este din 1999 – aveam 13 ani)
Așadar, săptămâna viitoare va fi pentru gătit, împachetat cadouri, curățenie, pregătiri dar și o bine meritată odihnă, introspecție și recunoștință pentru tot ce avem pe acest pământ! Îmi spunea prietena mea ieri – mergem până nu mai mergem… oricum tot într-acolo ne îndreptăm. Nu știu de ce ne agităm așa tare, avem o voință oarbă de a trăi – și aș vrea să răspund aici ce i-am spus și ei ieri —- pentru voi, dragi cititori:
„Ceea ce ne ține pe noi, oamenii, conectați la mersul înainte nu este agitația, nici frica de sfârșit, ci setea profundă de a trăi. Este iubirea față de viață, aceea insuflată tainic în inimile noastre, care ne face să ne ridicăm chiar și atunci când drumul pare cunoscut sau obositor. Mergem înainte nu dintr-o voință oarbă, ci dintr-un instinct al luminii, din dorința de a simți, de a iubi, de a lăsa urme. Atâta timp cât iubirea pentru viață pulsează în noi, drumul nu este niciodată gol, chiar dacă știm unde duce.”
Vă urez sărbători fericite, multă dragoste în inimile voastre și Dumnezeu să vă binecuvânteze casele! Nu uitați să dați un LIKE la postare mai jos pe butonul albastru, mulțumesc!
Vacanță liniștită! 🙂