Jurnal Onycesc 16/07

Bunăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă dragilor!! Pot striga acum? DA. VACANȚĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ

Mă scuzați, imi revin imediat!! 😄😄😄 De când așteptam să scriu și să strig asta! M-am trezit buimacă acum jumătate de oră (8.30), eu care m-am tot sculat la 6.30 de câteva săptămâni bune, fără alarmă, probabil subconștientul care știa că trebuie să mă apuc de studiu. Mi-am hrănit copilașii blănoși ca de obicei – Tom, Bella și Ares, m-am spălat, mi-am făcut cafeaua și iată-mă aici pe scaun cu o sete mare de scris pe blogul meu drag și scump!

Am atâtea de recuperat dar le iau pe rând ca să ajung la zi, pentru că vreau să postez mai des, îmi place foarte mult să vă scriu, e terapie pentru mine și totodată mă bucură foarte tare când simt feedback-ul vostru, sunteți alături de mine în acest journey și mă încântă tare când vă citesc mesajele și pe această cale vreau să vă MULȚUMESC DIN TOT SUFLETUL MEU pentru urările de succes și susținerea voastră dincolo de acest ecran care ne desparte – de telefon sau monitor de calculator 😀. Vă mulțumesc și vă doresc și vouă înapoi toate gândurile pozitive înzecit!

În această perioadă în care nu v-am mai scris, pe lângă partea de studiu am avut nevoie bineînțelesc și de momentele în care mă relaxam, odihneam mintea, corpul și pentru asta îmi găseam diverse activități, astfel încât să mă bucur și de concediu din când în când, dar mai ales să îi mai ofer și Diei motive de bucurie! Ieri am rămas fără replică când mi-a spus ”în sfârșit pot să vin să îți spun și eu ceva fără să mă mai gândesc că te deranjez de la studiu”. Nici nu mai știu de câte ori îi spuneam să se descurce pentru că mă întrerupe și-mi pierd ritmul, sau să nu mă mai deranjeze așa des, că vorbim după-amiaza când fac pauză despre un anumit subiect (mă întrerupea să îmi spună tot felul de prostioare 😀). Îmi pare rău, normal, pentru astea dar sunt sacrificii pe care trebuie să le facem atunci când avem un drum de urmat, dar…totodată, Dia e foarte înțeleaptă și înțelege foarte bine de ce trebuie să te dedici așa mult și ce rezultă din aceasta!

Și dacă tot am ajuns aici , hai să vă povestesc și cum a fost ieri la examen….pe drum aveam extrem de mari emoții și îi spuneam soțului în mașină ” Doamne, Florin, nu-mi vine să cred că eram atât de fericită când am terminat facultatea, am zis în sfârșit am scăpat de emoțiile astea – examene susținute oral , licența, câte emoții, gol în stomac, dureri de burtă, foarte emotivă am fost mereu. Și iată cum ajung eu aici iar…cu palme transpirate, emoții de leșin…De ce m-a adus iar viața aici după atâția ani? Nici nu mi-am dat seama că iar am ajuns aici!! 😄😄”  Nu, nu gestionez mai bine emoțiile, căci asta sunt eu dar…e un drum, n-am ce să fac, trebuie să îl parcurg! Subiectele au fost mai accesibile decât anul trecut când a fost ceva rău, rău! Ce mă deranjează foarte tare la acest examen este timpul limitat! Peste tot, la toate disciplinele văd aceeași discuție – nimeni nu are timp să termine lucrarea în timp util și să fie mulțumită de rezultat. Din punctul meu de vedere, ca să fi fost mulțumită ieri mai îmi trebuia măcar o oră, hai, maxim două, adică șase ore!! Subiectele sunt concepute de patru ore dacă efectiv zboară mâna și tocești și scrii cuvânt cu cuvânt din carte , de parcă ai fi un robot, dar…nu există…eu una nu-mi amintesc pe loc absolut tot..mai te chinui să îți amintești o schemă, o clasificare..la eseu încerci să formulezi frumos, scrii pe ciornă…apoi la final, la metodică, chiar ai nevoie de timp, sa concepi ceva frumos, să te asiguri că bifezi toate punctele din cerințe…Eu una am scris pe ciorne foarte mult, apoi pe curat, și când să mă uit la ceas, mai aveam o oră și jumătate și nu mă apucasem să scriu pe curat nimic la metodică. Am simțit că mă ia așa un val de frică de leșin, de panică, m-am uitat la icoana de lângă mine cu Maica Domnului și am zis NU, trebuie să fie bine. Și am început să alerg prin foi, nu mai puteam să mă concentrez la fel…și am ieșit predând 8 ciorne și 16 pagini scrise…dar cu nod în gât. Voiam să plâng și nu puteam. Mama, sora, îmi scriau agitate să le spun cum sunt, ce am făcut și eu voiam să mă reglez emoțional ca să nu le dau starea mea. Eu mereu am această stare că nu am făcut, că nu e suficient, așa am simțit mereu după examinări și eram nemulțumită tare de metodică, și încă sunt, dar sper să fie bine, acum nu mai am ce să fac, trebuie să accept, să mă rog să am un evaluator cu suflet bun și să fie suficient pentru el ca să-mi dea punctajul. O să mă rog zi de zi pentru asta!

Așadar, dragilor, acest examen/concurs aduce cu el un amalgam de stări, trăiri, eu n-am văzut om liniștit atunci când îl dă, toată lumea este temătoare, încărcată, este un examen foarte greu! Eu am avut 18 cărți în programa de la Turism și le-am conspectat și mi-au rezultat trei bibliorafturi pline de conținut (timp de două luni în paralel cu predatul)! Apoi am început să fac și mai schematic să mai reduc din informație, să mai sintetizez. Și din nou, a treia oară am sintetizat și mai tare și am făcut doar scheme , am  zis că măcar să rețin toate clasificările și dezvolt eu în foaie…pentru ca într-un final să mai fac încă un șir de scheme la marketing (care este cel mai complex și dificil din toată materia) și să le pun pe pereți să le văd zilnic. Și nu, nu am terminat, căci vine și metodica…am citit 7-8 cărți numai săptămâna trecută, mi-am extras idei. Mi se pare destul de stufoasă și complexă și didactica predării, am văzut că după câțiva ani de examene colegii încep s-o stăpânească, să li se pară mai accesibilă la concurs, eu încă n-am ajuns acolo. Poate mă va ajuta munca pe care o voi face pentru Definitivat. Așadar, destul de complicat acest examen!

Dar hai să nu vă plictisesc cu atâtea detalii și să vă arăt și lucrurile relaxante și frumoase pe care le-am făcut în această perioadă de o lună de când nu v-am mai scris și vreau să încep cu plimbarea cu City Tour Constanța! Am ridicat capul brusc din mormanul de conspecte și am zis într-o seară – vreau sa ies, nu mai pot. Și în 10 minute plecam cu mașina spre Gara din oraș pentru a prinde penultimul autobuz spre stațiunea Mamaia! Traseul este același ca și anii trecuți – pornește de la Gara Constanța spre Far, apoi intră în port, ajunge până la Cazino, coboară până la terase jos, apoi urcă înapoi spre oraș, traversează Mircea cel Bătrân și Bulevardul Mamaia și traversează stațiunea Mamaia până în capăt. Noi am achiziționat bilete hop on/ hop off și ne-am dat jos la Cazino Mamaia. Am luat-o la pas în răcoarea serii până la Butoaie, apoi am luat înapoi autobuzul spre oraș, care ne-a lăsat de unde am plecat inițial! Cel mai plăcut este să faci acest traseu cu autobuzul seara, când este mai răcoare, nu mai arde soarele și te poți bucura de peisaj! La întoarcere chiar ne era frig, dar am stat la etaj cât am traversat Mamaia, să privim lacul și după ce am intrat în oraș, am coborât la locurile de jos. Să vă încât cu câteva poze!!

Bilet o călătorie City Tour 7,00 lei
Bilet 1 zi City Tour (hop on / hop off) 11,00 lei

Îmi făcusem o rutină zilnică în zilele toride, cu foarte mult soare – învățam de la 7 până la 14, apoi închideam ochii fără să adorm, așa, în ațipire jumătate de oră, apoi mă puneam să fac de mâncare și apoi mă apucam din nou de studiu până la 18 când făceam pauza de…piscină!!! Intram cu Dia sau singură în piscină, pluteam așa ușor pe saltea și mă relaxam..niște clipe foarte relaxante și faine…dacă anul trecut am fost fericită că am luat piscina mai mult pentru Dia să se bucure, anul acesta m-am bucurat și pentru mine 😄😄! E super relaxant…îmi place foarte foarte mult și apa s-a încălzit tare – 25 de grade!!

În perioada aceasta în care nu am mai scris a fost și ziua de naștere a mamei…mămica mea bună și scumpă…îi doresc mulți ani  înainte , alături de noi, sănătoasă și…cât se poate de fericită, fără jumătate de suflet, căci i s-a rupt când a plecat tăticul meu…dar se mai bucură acum prin noi și prin sora ei..acum este la munte la Sinaia și sper să aibă parte de zile frumoase…trimite poze și îmi arată toate restaurantele și hotelurile unde mergea cu tata în tinerețe…Tata a fost ca și mine înnebunit după călătorii și ei aveau mai multe posibilități financiare pe vremea lor, nu erau vremurile așa grele cum sunt acum și plecau cât de des le permitea programul…tata era și el înnebunit după trasee pe munte, păduri, izvoare..sunetul liniștitor al cascadelor și spiritul de aventură crescut! Acum i-au rămas doar amintirile, dar și acelea sunt atât de prețioase!!! Dar revenind..i-am cumpărat un buchet mare de flori de ziua ei și am luat-o la mine să nu fie singură și să o sărbătorim cum se cuvine!

De asemenea, a fost și ziua Soniei, nepoata mea, căreia îi urez să fie sănătoasă, fericită și s-o ajute Dumnezeu să treacă de perioada aceasta mai tulbure din viața ei! Doamne ajută! (poză de la sora mea de acasă)

Vreau să vă arăt în continuare câteva poze din Eforie Nord unde ne place să mai mergem uneori pentru o înghețată la cornet și o plimbare pe faleză seara! Mergem de câteva ori pe lună în sezonul de vară!

Ca să mai schimbăm puțin registrul, vă pun câteva poze să vă mai îndulcesc 😄 – am făcut Lava Cake la Airfryer, cornuri cu Nutella la cuptor și de câteva zile am început să îmi prepar Frappe după-amiaza cu multă gheață și frișcă yummmmmm

Să trecem un pic și pe la blănoși, vreau să vă arăt ceva suuuuuper!!!!

Într-o zi m-am gândit eu să îl rog pe Chatgpt să îmi facă un tablou frumos cu Tom, să printez poza și să o așez în ramă..i-am dat o poză cu Tommy din casă, așezat pe canapea și când mi-a dat rezultatul să sar în sus de extaz, nu altceva!!! Absolut superbbbbbbbb a ieșit…e un pic mai grăsunel în poză decât in realitate 😄 dar e superb făcut, privirea, detaliile blaniței, decorul…superb!!! Bineînțeles că i-am trimis să îmi facă și cu Ares și cu Bella…dar și cu Maxi, care nu mai e printre noi, dar în sufletul nostru mereu! Iată ce a ieșit…superbe toate, le ADOR!! De-abia aștept să le printez A4, să le pun în rame și să le pun pe perete în hol!

 

Mi-e tare tare dor de munte, știți că îmi place foarte mult să cutreier prin păduri, să fac trasee pe munte, să inspir acel aer curat și să mă bucur de minunata noastră țărișoară, bogată în peisaje de vis! Așadar, am rezervat câteva nopți la finalul lunii în stațiunea Durău, pentru că ne-a plăcut foarte mult anul trecut când am  vizitat-o pentru a lua masa la restaurant! O să revin cu siguranță la pensiunea unde am mâncat anul trecut, dar nu am găsit cazare acolo și am luat în altă parte, în stațiune. Îmi doresc să vizităm Mănăstirea Durău, parcul pentru copii foarte animat, dar și traseul pe munte la Vf Toaca dacă ne țin picioarele 😁. Dia se gândește cu groază, știu ce o să se mai vaite pentru că și-a ieșit din ritm dar o s-o încurajez, încercăm 😁. Până atunci să pun câteva poze de anul trecut să ne încărcăm cu ele până ajungem acolo!!

Am avut supriza plăcută să am un puiet la planta mea preferată din sufragerie și am rugat-o pe sora mea să mă ajute să îl pun în alt ghiveci pentru a se dezvolta și el frumos!

În încheiere să vă pun o poză și cu mine, am făcut-o din prosteală într-o zi în baie dar …trebuie să zâmbim cu orice ocazie, corect?

Așadar..dragilor, iată că am ajuns și la finalul blogului de astăzi, o să postez mai des, chiar și pentru câteva poze, sper că sunteți aici cu mine și vă bucurați alături de mine! Mi-am făcut și un cont de TikTok unde mai pun diverse filme din concedii sau de zi cu zi, dacă sunteți interesați let me know!

Planuri pentru viitorul apropiat...să mă bucur de piscină, să ajung la o Mănăstire, mi e tare dor, să merg mai des la cimitir la tata, am de recuperat, (l-am visat înainte de examen cu câteva zile), să mergem și la plajă, să încep să fac din nou tablouri cu diamante, să merg cu Dia si Flo la diverse plimbări în funcție de programul lui, acum depindem de mașina lui de serviciu până aranjez eu actele cu mașina mea și….sănătate să fie! Atât. Sănătate! Asta vă doresc și vouă – să vă bucurați de vară, de timp frumos, căutați pace sufletească și oameni frumoși în jurul vostru….până data viitoare…VĂ PUUUUP!!!