Jurnal de Aprilie – 1/2024

Astăzi este…

Sâmbătă, 6 Aprilie

Afară…

Este cald și frumos, a venit vremea frumoasă și ne bucurăm de ea! Astăzi vreau să scot hainele de vară și să le pregătesc pentru purtat (spalat, calcat), apoi să le pun pe cele de iarnă de-o parte! Temperatura de acum îmi place foarte mult, au fost și zile foarte călduroase, peste 20 grade, dar acum s-a mai răcorit puțin și mi se pare mult mai fain, 17-18 grade, nici prea cald, nici frig!

Mă gândesc…

Bună, dragi cititori! Nu ne-am mai citit de două saptamani, dar eu nu știu cum au trecut acestea, ca gândul, ca vântul, tot timpul câte ceva de făcut, nu am putut să stau, să reflectez, sau să vă scriu… Suntem foarte aglomerați în timpurile acestea pe care le traim acum, parcă nu mai putem prinde timpul din zbor, să îl încetinim puțin..poate ne și supraaglomerăm noi și greșim, dar necesitățile au crescut mult față de acum 20 ani, viața are alt ritm, alte cerințe, alte provocări! Părinții noștri au trăit vremuri mai liniștite la tinerețea lor, noi mult mai agitate, dar încercăm să ne adaptam cum putem și mai ales să ne și bucurăm de clipele de respiro!

Am avut multe “evenimente” în aceste 2 saptamani, dar o să scriu doar lucrurile simple și frumoase care mă bucură cel mai mult, asa cum ma stiti si v-am obisnuit! În primul rând plimbările de seară cu Didi si Flo…ne plimbăm o oră în cartier pe străzi, admirăm grădini, pomișori, flori, ne gândim la ce avem de făcut și noi în viitor, Didi se dă fericită pe troti! Admirăm apusul…cerul mereu are o poveste impresionantă, ochi să avem disponibili să îl admirăm și studiem…

Bucurii ale săptămânii…

Didi a început sa faca din nou puzzle-uri, a prins din nou drag de ele, asa ca i-am comandat de la SMYK prin curier cateva noi si s-a pus sa le si faca (Barbie, Bluey, etc)

Am fost si la stomatolog saptamana aceasta si a fost foarte bine, spre fericirea mea, a prins putin curaj datorita doamnei doctor cu care rezoneaza foarte bine. Am sigilat doua maselute noi si mergem sa sigilam alte doua peste 2 saptamani, si-a luat mandra cele 2 cadouri si a ales, bineinteles medalia, pentru ca ei ii place competitia foarte mult si medatiile, implicit!

Bucuria mea cea mai mare (in afara de familia mea), este faptul ca natura s-a trezit la viata din nou, copaceii infloresc, am plantat si noi un prun, 2 ciresi, avem si marul de anul trecut, trandafiri. Au si inflorit copaceii si suntem foarte fericiti, sotul meu are o bucurie mare sa ii ude, imediat cum soseste de la serviciu zilnic! Ma bucur sa privesc marea zi de zi cand ma duc la munca, o fotografiez de cate ori am ocazia si astazi vreau sa va arat si voua cateva poze de pe Faleza!

Dar sa va arat si din curtea Liceului o poza…sunt, bineinteles, multe floricele si copacei infloriti pe care ii admir in fiecare pauza pentru ca am inceput sa ies din nou afara in pauze, impreuna cu colegele mele dragi la o vorba si o aerisire de “creierasi”!

Flori/ghivece plante…

Din curte…

Si din casa….Trandafirasi de la sotior, lalele cumparate de mine…Lovely!

Despre mine…ce sa va spun decat ca am trecut prin multe stari in aceste 2 saptamani…acum sunt mai bine, am mai trecut peste durerea cu Max, m-a epuizat psihic si atunci s-a raspandit si fizic…am avut momente cand simteam ca nu ma mai tine corpul, seara de seara stau pana tarziu sa pregatesc lectiile pentru a doua zi, volumul este foarte mare si nu il pot incetini, nu ma pot duce nepregatita la elevii mei dragi, care imi umplu sufletul de bucurie si energie buna mereu! In timp ce lucreaza fisele imi imaginez cum ii strang in brate pe toti, pe rand, tare m-am atasat de ei, sunt niste copii tare frumosi si cu bun simt, am o clasa favorita, de suflet, si am 11h pe saptamana cu ei, o bucurie sa le petrec alaturi de ei! Simt si bucuria lor de fiecare data cand ma vad si lucram impreuna si asta ma implineste sufleteste! Ma asteapta o vara grea, nu am timp sa invat pentru titularizare absolut deloc, desi trebuia deja sa citesc, simt presiunea pe mine din toate partile, asteptari..u know…si cu atat mai mult ca nu am timp sa incep sa ma pregatesc si o sa am un timp limitat in iulie, stiu ca nu am cum sa parcurg suficient ca sa performez, asa cum as vrea, asadar sunt putin descurajata dar incerc sa nu imi atarn atat de tare presiunea pe umerii mei deocamdata…Sper sa fie bine, se apropie si nu o sa fie usor!

Astazi, dupa ce termin postarea vreau sa ma apuc de curatenie, am ramas putin restanta la acest capitol, intrucat Dia a stat acasa 2 saptamani si am avut volum mult mai mare, mancare, strans dupa ea mai des, cele 2 servicii, lectiile, mult! Ma ajuta si sotul meu, e un om minunat si ii multumesc lui Dumnezeu tot timpul ca este in viata mea, alaturi de mine pe acest drum in doi, sau 3…sau 5, cu copilasii blanosi??!

Planuri pe termen scurt…maine am stabilit sfestania la casa si de-abia astept sa o facem, am un parinte deosebit in comuna, tare imi place stilul lui , cald si rabdator, sa ne explice pas cu pas ce avem de luat, de facut, eu sunt mai agitata si emotiva si este exact ce imi doream, un om cald si rabdator!

Apoi, saptamana viitoare vine ziua lui Floricel, sotiorul meu, face frumoasa varsta de 37 de ani (mai tinerel decat nevasta lui ??) si vrem sa il sarbatorim intre prieteni anul acesta, am un amic foarte bun de peste 20 de ani si am tinut legatura stransa de-a lungul timpului, am impartit evenimente importante din viata noastra, plus multe plimbari, concedii, etc, s-a intors si el din voiaj de curand si facem un gratar frumos intre noi, plus copilasii (au si ei 2 baieti)!

Asadar, se anunta din nou un weekend plin si o saptamana incarcata, dau teste la clase, trebuie sa le creez, sa le fac punctajele, baremele, sa le redactez, plus lectiile de zi cu zi (la fiecare lectie eu pregatesc un Powerpoint, sa le prezint cat mai interactiv lectia, plus fisa de lucru pe care sa o lucreze dupa predarea lectiei noi, etc), apoi Dia sper sa inceapa sa mearga la scoala, trebuie sa am avizul dr-ului de familie, apoi ziua lui Florinel, munca multa ?? nu? Am nevoie de incurajari! Glumesc, cat putem le ducem, trebuie, nu avem de ales, nu mai e nimic simplu in ziua de astazi, multe provocari, necesitati, turam motoarele cat de tare se poate si ne bucuram printre picaturi, trebuie sa gasim si momentele de respiro, altfel cedeaza corpul si nu vrem sa ajungem acolo! Recunosc ca am simtit saptamana aceasta in cel putin 2 momente ca sunt “a nimanui”, ca le duc singura pe toate, dar mi-am revenit pt ca am un sot si un copil minunat, nu pot sa cad, femeia le cara si POATE duce multe! Capul sus si da-i inainte!

Va multumesc ca ati stat pana aici sa cititi, nu ezitati sa imi lasati un comentariu, apreciez fiecare cuvintel, de bine sau de rau, important e sa impartasim! Va urez cu drag un weekend binecuvantat si o saptamana care urmeaza cu sanatate, clipe de fericire, capul sus si motorul uns! Va tsuc!