Buna, cititor drag! Ma bucur sa te regasesc si azi, sper sanatos! Astazi am primit o tema de postare pe blog de la o amica draga mie, si anume sa povestim despre ce visam noi cand eram copii ca vom deveni cand vom fi mari mari!
Ei bine, sunt sigura ca au fost multe meserii pe care ni le-am dorit in functie de varsta, asa ca o sa le iau pe rand si va povestesc. Copilaria mi-am petrecut-o la bunica mea, la curte si ma jucam pe strada toata ziua cu baietii care erau mai mici de varsta decat mine. Ne jucam toate jocurile specifice perioadei de atunci, dar pot sa spun ca cel mai des daca ieseai pe strada ma vedeai la garajul bunicii mele si copiii aliniati in strada in “bancutele” lor cu creta in mana. Ati ghicit, eram in cea mai mare parte din timp profesoara lor, cea care ii punea sa faca multe calcule matematice, care le vorbea de luna, stele, planete, notiuni de biologie si tot ce mai auzeam la tatal meu , caci el tot timpul imi povestea despre ele. Dar cu matematica am lungit-o pana am ajuns sa fac si ceva meditatii in clasa a 7a, 8a, copiilor mai mici de varsta decat mine. In scoala-liceu aveam cataloage improvizate in casa, imi imaginam ca ascult copiii, le puneam note, incheiam medii, trasam cu rigla exact cum erau cataloagele pe vremea respectiva.
Apoi am mai crescut, m-am mutat la bloc la parintii mei unde sora mea facea canto, vocalize si am inceput sa cochetez cu muzica, care mi-a intrat in sange si acolo va ramane pana nu voi mai fi (poetic..). Am facut dans in liceu si imi doream sa devin dansatoare sau profesoara de dans.
In liceu am lucrat in turism si mi-a placut foarte mult, au fost cateva veri la rand in care am lucrat pe postul de receptionera si a fost un job ce m-a ajutat foarte mult, m-a pregatit pentru viata daca pot spune asa, m-a dezvoltat pe plan oranizatoric, comunicativ, socializare. Imi doream sa avansez si sa ajung pe un post de varf in viitor in acest domeniu.
Asadar, cam astea au fost meseriile pe care mi le-am dorit cand eram mica si visam ca le voi implini intr-o zi. Daca ma intrebati acum, le iubesc pe toate trei inca foarte tare in sufletul meu, de muzica nu voi scapa niciodata, cant si dansez si acum in casa, e parte din mine, postul de receptionera a fost unul frumos si implinitor dar nu mai imi permite sanatatea sa pierd nopti, cat despre postul de profesoara ma intreb….oare voi putea vreodata sa il implinesc?…Vom trai si vom vedea unde ne poarta viata 🙂
Voi ce va doreati sa deveniti cand erati micuti? Sunt tare curioasa!
Kisses,
Oana
Invatatoare!