Copiii cresc si se dezvolta in functie de cum sunt educati de catre parinti. Educatia este o responsabilitate imensa, iar cresterea unui copil este pe cat de importanta, pe atat de complexa, timp in care nu ar trebui decat sa fie fireasca. Etapele educatiei cuprind 3 etape importante: Etapa 1-8 ani, in care copilul primeste regulile de minima conduita, limitele comportamentale, timp in care preiau totul fara bariere de la parinti. Copiii alintati excesiv, fara aceste reguli prezente in viata lor, nu vor intelege ce e bine si ce e rau in viata.
A doua etapa este cea de 8-12 ani. In aceasta etapa ei imita tot ce vad la parintii lor, uitandu-se foarte atent la atitudine, vorbe.
A treia etapa, 12-18 ani este etapa inspiratiei din exterior, iau de la ceilalti din jur ceea ce cred ei ca e bine. Interactioneaza cu alte persoane, au prieteni, citesc mult si atunci incep sa aleaga ei.
Hiperprotectie
Multe mame sunt foarte protectoare cu copiii lor incat ajung sa le faca pe toate doar ele, ii imbraca pe copii, le incheie sireturile, le da sa manance in gura chiar daca acestia sunt deja la varstele in care pot invata si singuri. Aceasta atitudine il face pe copil sa creada ca lui i se cuvine totul si nu mai poti sa te mai intelegi cu el. Nevoia de independenta este o cerinta de dezvoltare in devenirea unei personalitati autonome. Trebuie sa ii lasi libertarea sa invete si singur, sa deprinda diferite abilitati.
De asemenea, o mare greseala este absenta limitelor comportamentale, a unor reguli minime de conduita, care au rolul de a oferi cadrul de siguranta in interiorul caruia copilul se poate desfasura din punct de vedere comportamental. Aceste limite stabilesc ce este si ce nu este permis, ce asteptari are parintele de la copil si consecintele apar cand sunt incalcate. Acestea reprezinta baza unei dezvoltari afective si mentale sanatoase pentru copil. Stabilirea unui program de viata flexibil, dar totusi existent.
Lipsa iubirii dintre parinti
Copilul se hraneste cu dragostea dintre parinti. Manifestati-va iubirea in fata copiilor prin gesturi de tandrete si iubire. Conflictele dintre parinti pot sa nasca traume in sufletul copiilor. Ei simt ca parintii se pot desparti si vor ramane ai nimanui. Nu trebuie sa dam copiilor raul din noi, ba chiar putem sa ne laudam reciproc in fata lor, sa spunem de ex “uite, tati a venit de la serviciu, e foarte muncitor si datorita lui avem ce ne trebuie in casa”, sau “uite ce mancare buna face mami mereu”, etc. Nu va aliati cu copilul impotriva celuilalt parinte, este total gresit. Copilul va tine o parte si se va razvrati in fata celuilalt parinte. Tineti copiii departe de conflictele voastre personale.
Neimplicarea in viata copilului
Multi parinti pun cariera mai presus de timpul petrecut cu copilul, timp pentru educatie si formare, ajung de cele mai multe ori bonele sa creasca copiii in loc de proprii lor parinti. Copiii ajung sa tina in mana mai toata ziua tablete si telefoane si nevoile emotionale ale lor sa fie nesatisfacute. Compensarea lipsei de timp acordat celui mic cu beneficii materiale, ceea ce atrage la copil reactii sau invatari de care parintii ajung sa se planga la un moment dat (cerinte excesive, nemultumiri tot mai frecvente, conflicte, tulburari de comportament).
Parinti autoritari vs Parinti care iau decizii in locul copiilor
Exista doua extreme de parinti care ar fi bine sa NU fie atinse. Pe de o parte sunt parintii atat de exigenti incat copiii ajung sa le fie frica sa vina de la scoala cu un 9 in teza (unii chiar se sinucid pentru asa rezultat), de teama parintilor, ca nu vor fi iertati si vor fi supusi eternelor pedepse. Copiii trebuie intelesi, trebuie sa comunici cu ei, sa ii intrebi ce s-a intamplat , gasit solutii impreuna, ajutati. Pe de cealalalta parte, exista parintii care iau toate deciziile in locul copiilor, proiectand prin ei toate neimplinirile lor. Vor sa ii faca medici, avocati, inca de mici ei stiu toata traiectoria vietii lor si ce au de facut, fara sa se gandeasca daca ei au aptitudini pentru asa ceva, daca isi vor dori sau le va placea. Fiti atenti la abilitatile copilului, la talente, ce placeri au, asa puteti sa va dati seama cat de cat de aspiratiile lui si pe ce sa insistati pentru a il ajuta sa evolueze.
Nu invata copiii valorile morale ale vietii
Este atat de important sa iti inveti copilul valorile morale de baza in viata: sa ierte, sa iubeasca, sa ofere, sa multumeasca, sa empatizeze. Sa creasca cu iubire de Dumnezeu, de oameni, sa isi formeze o latura spirituala. Acestea il vor ajuta sa devina un adult echilibrat, omenos si il vor invata sa stie sa se descurce in societate.
Educatia copilului este un proces educational prin care ne invatam copilul sa isi cultive si perfectioneze abilitatile de comunicare, de exprimare a sentimentelor, de a capata cunostinte noi, de a relationa cu alti copii si cu alti adulti. Procesul de educatie a copilului este esential pentru formarea sa ca adult echilibrat si fericit.
Mai aveti de adaugat si alte greseli in educatia copiilor?
Cresti copii frumosi in and outside! Pana data viitoare, kisses,
Oana.
Era o glumă: cei mai buni părinți sunt cei care nu au copii. 🙂 Cu toții facem greșeli, dar cu toții încercăm să fim cei mai buni părinți pentru copiii noștri.
Foarte bun si util articolul. Si eu intalnesc adesea parinti care decid pentru copiii lor, mai ales legat de cariera. Uneori aspiratiile esuate ale parintilor devin povara copiilor
Mai am pana la un copil, eu zic ca suntem oricum în permanent proces de educație în ceea ce ne privește
Mulți părinți fac foarte multe greșeli și nu se gândesc o clipă că ar putea avea un impact negativ enorm asupra copiilor.
Cred ca orice parinte greseste. Important este sa incercam sa reparam, sa fim mai buni. Mie o greseala mi se pare si sa fim muuult prea indulgenti, sa nu impunem deloc reguli.Trebuie echilibru in toate.
Sunt convinsa ca si eu fac greseli. Pe unele le constientizez, iar de altele nici nu-mi dau seama. Important este ca toate aceste lucruri le fac pentru binele copilului si incerc sa ma redresez ori de cate ori realizez ca sunt hiperprotectoare sau exagerata
Nu am ceva anume de adaugat pentru ca nu am copii si nu as vrea sa spun in necunostinta de cauza 🙂
Nu e usor sa fii parinte si trebuie sa gasesti echilibrul intre a-l lasa liber si a-l cocolosi.
Foarte util articolul si foarte bine punctat.
Din păcate cu și noi mai facem unele greșeli. Încercăm să le evităm și să nu le mai repetăm.
Un caracter nepotrivit fata de copii ii poate face pe acestia sa aiba mai apoi diverse probleme. Foarte utile sfaturile!
Cred ca traind alaturi de copilul tau realizezi cat de important este sa fii prezent in viata lui si sa-l intelegi!
Foarte adevărat mai ales cele două extreme de părinte, cel mult prea autoritar…
Meseria de parinte e cea mai grea, e important sa le oferim iubirea si atentia noastra.
Foarte util articolul. Cred ca fiecare dintre noi, am gresit macar o data in educatia copiilor nostri. Important este sa ne dam seama de greseli si sa nu le mai repetam.