Zi frumoasă, dragi cititori! 🥰🥰🥰 Ce faceți voi? Vă bucurați de weekend și de soare? La noi, la mare, ieri a fost o zi ploioasă dar astăzi iată că suntem din nou încălziți de razele sorinelului!! Mă bucur că încep din nou să îmi fac și să îmi dedic timp special pentru a scrie pe blog sâmbătă sau duminică, în funcție de ce program îmi fac dimineața, dar important este că reușesc să postez! Vă mulțumesc că îmi citiți blogul! 🥰🥰🥰
A fost o săptămână mult mai bună decât cea trecută, cu reușite într-ale elevilor, voie bună, toate au mers bine și acasă cu ce am avut de făcut, toate bune și la final de săptămână, cu un feeling bun și împlinire sufletească și mulțumiri! Sunt la cafea acum, când vă scriu și doar ce am aprins candela la icoane, Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți! Peisajul pe care l-am avut înainte să mă așez la birou a fost tare împlinitor, tati a plecat la serviciu (lucrează și în unele weekend-uri) și a îmbrațisat-o pe Didi, apoi pe mine și ne-am sărutat ușor pe buze și a venit ea repede să ne îmbrățisăm toți trei și uite așa am ținut-o cam 10 minute, îmbrățișați, râzând! Nu e prima dată când facem asta, țin foarte mult la această exprimare a sentimentelor și Dia e foarte afectuoasă și ea! Eu mă încarc din aceste gesturi și îmi aduc multă împlinire! Apoi mă uitam la copiii blănoși, Tommy cerceta prin casă, Bella își făcea siesta după ce a mâncat și a fost afară, iar Ares roade de zor o pereche de papuci în fața ușii de la bucătărie 🥰🥰. Mă uit ce peisaj frumos am construit împreună și cât luptăm să îi ținem culorile vii și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot, mă rog pentru sănătate și putere de muncă! Să mulțumim des, Dumnezeu ne aude! 🥰
La școală am avut o săptămână OK dar tare obositoare! Vineri eram epuizată rău, de-abia mai puteam sta cu ochii într-o hârtie, am zăcut efectiv, nu am făcut nimic seara! Ieri mi-am revenit și după ce am terminat curățenia, m-am apucat de lecțiile pentru sapt viitoare, am pregătit două teste de evaluare la contabilitate, pentru cei de a 9a și cei de a 10a, am început să îmi fac și să îmi țin Google Calendar și îmi place foarte mult cum arată, e funcțional și design-ul la fel! Pe telefon nu arată f ok, de aceea nu îl țineam până acum, dar dacă reușesc să îmi fac bucuria cu tableta cu pen, o să arate super pe aceasta! 🥰 Mă epuizează foarte tare ferestrele de la liceu, nu aș fi crezut! Nu sunt așa epuizată când am șase ore la rând cum sunt atunci când am 3 ore si 3 ferestre! Mă epuizează tare, mă scot din ritm, mă obosesc! Tot trag speranțe ca atunci când o să am tableta o să pot lucra în acele ore, pe tabletă o să am manualele, lecțiile de anul trecut, tot! Să vedem! Mai am o săpt grea și apoi una mai ușoară, întrucât intră în practică în S7 o clasă și o să am mai puține ore! În vacanță trebuie să merg la liceu pentru un transfer, să dau diferențe și cred că începe nebunia și la Facultatea de Psihologie, pentru modulul II. Trebuie să se afișeze orarul curând și cine știe ce mă așteaptă și acolo (vor fi cursuri cu prezență fizică, să vedem cum mă împart)
Dia este foarte ok la after school și la școală, a avut luni primul test de evaluare la comunicare, la care a luat FB și marți la matematică, unde încă nu știm rezultatul dar a zis că a greșit sigur ceva pe acolo! Am mai lucrat și împreună acasă seara, pe lângă temele făcute la after! Era foarte încântată pentru că am lucrat cu ea la comunicare fix ce i-a picat la test și era uimită cum de am știut 😆. M-am uitat și eu în manual la final de capitol și avea o evaluare a capitolului cu text la prima vedere și întrebări (plus altele), și am bănuit că aia îi dă, având în vedere că și eu le dau elevilor grile și exercițiile din manual, de la final de capitol! 😆 La matematică, însă nu a urmărit manualul, a adus dna fișe la clasă așa că am mai recapitulat ce au făcut la clasă! Revenind, la after este totul ok, vrea să meargă și în weeend-uri, ieri a fost la ADS iar astăzi au un Târg de toamnă și merg și eu cu ea, or să fie câteva ore cu jocuri, mâncare, spectacol, au pregătit dansuri toți elevii cursanți ai școlii! Am dus multă muncă de lămurire cu Dia săpt asta căci nu îi place deloc să învețe dansuri, de mică are oroare de ele, și la serbări e la fel, multe emoții, teamă și tendința de a evita să mai meargă! A vrut să cedeze de câteva ori și să nu mai meargă la repetiții pentru că nu îi iese dansul, își încurcă celelalte colege, una dintre ele s-a și luat de ea și a plâns, dar am încurajat-o, i-am zis că o să iasă foarte bine și vreau să se bucure de experiență, să nu mai pună atâta presiune pe ea și duminică s-o văd zâmbind la acel dans, nu crispată de nesiguranța pașilor! De fiecare dată când a avut această problemă, după serbare a fost foarte fericită și vreau să îi demonstrez și de data aceasta că NIMIC RĂU nu se întâmplă, e doar o experiență, a dansat, s-a bucurat și life goes on!! Revin cu detalii despre eveniment duminica viitoare!
Am urmărit cu sufletul la gură săpt asta marți-miercuri tinerii din Florida și Tampa care au făcut tiktok-uri cu update-uri (before și after) despre uraganul Milton și până la urmă m-am bucurat să văd că toți au fost în regulă! Am văzut tot felul de debate-uri în comentarii precum – de ce își construiesc ei case din lemn, știind că sunt cutii de chibrituri pentru uragane de categorie 4-5, iar ei au replicat faptul că lemnul este peste tot la ei, accesibil la preț, iar casa se construiește extrem de ușor, iar majoritatea oamenilor se relochează des! Foarte mulți europeni, sud americani etc scriau că la noi casele din beton și bca sunt un must, dar la ei, care chiar au nevoie NU sunt. Dar, din fericire, uraganul a ajuns la nivel 2-3 at land așa că nu a fost așa devastator precum putea fi! Dar am intrat în febra update-urilor și m-am gândit cât de firavă este viața în fața naturii! Știam, dar și când le vezi așa…ești recunoscător! Și noi am avut acea furtună îngrozitoare de iarna trecută, când toată noaptea a bătut vânt cu rafale de 140 km/h, cea mai mare viteză de deplasare a vântului pe care am vazut-o în Constanța cred și a fost nasol tare! Ne-a dărâmat gardul din față, pentru că nu avea o structură bună și la mulți oameni din cartier le-a ridicat țigla, și au mai fost și stâlpi dărâmați! Nu e de glumă cu aceste furtuni și tare mi-e că trebuie să ne obișnuim cu gândul că or să tot vină de acum încolo! Doamne ajută tututor!
Vineri, dacă tot m-am deconectat de la lecțiile pentru școală, am fost puțin și la Auchan, mi-am mai luat câteva necesare, mai ales că au oferte foarte bune până pe 22 Oct, sărbătoresc nu știu câți ani de funcționare și au reduceri bune de prețuri! Eu am luat la reducere apa micelară de la Elmiplant, de care sunt foarte mulțumită, îmi lasă pielea moale seară de seară, iar acum, dacă tot aveau reduceri așa mari, am luat și crema de noapte antirid și de corectare a petelor pigmentare Glow expert 4d. M-am dat deja cu ea de 2 nopți și sunt foarte mulțumită! Am luat șamponul pe care îl folosesc de obicei, de la Garnier Botanic Therapy (cărbune) și, bineînțeles șamponul uscat fără de care nu pot sta, altfel ar trebui să mă spăl pe cap zilnic, dar cu ajutorul lui, mă spăl la 3 zile! (dau doar la rădăcină în a doua și a treia zi dimineață)
N-am rezistat să nu ne cinstim eu și Didi și cu niște dulciuri (tati e mai mult cu prăjiturile preparate în casă – apropo, de-abia așteaptă dupa-amiaza scovergile)! Am luat bomboane Celebrations (oferta preț 13lei), pufarine, ciocolata pe care mi-o cumpăr des când am poftă de dulce – Roshen milk și de asemenea, Knoppers yummmmm
La capitolul floricele, am cumpărat weekendul trecut niște butași noi și i-a plantat Flo miercuri
Sper să înflorească la primăvară și să ne bucuăm de mireasma și culorile vii! Crizantemele plantate sapt trecută nu au rezistat din păcate, dar am alte floricele frumoase care să compenseze!
Ieri am gătit și ardei umpluți la oala Tefal . Yummmmmmmmmmmmmmm
Animăluțele happy, mai ales ARES care tot timpul roade și strică câte ceva din curte 😆😆!!!!
Și acum să revenim la o discuție mai profundă…căci vreau să mai abordez și anumite subiecte personale pe blog..în afară de the usual…și astăzi am ales un subiect la care m-am tot gândit perioada aceasta și anume ”prietenia”…Mai există prietenie în ziua de astăzi când oamenii sunt atât de ocupați și majoritatea schimbați? Mă uit în jurul meu și văd cum prietenii de ani de zile se rup imediat, într-o clipă..sau oamenii sunt mai individualiști, se retrag în carapacea lor și le este suficient, la câte au pe cap, nu mai au timp și de alte întâlniri. Am fost și eu în situația aceasta din urmă și m-a durut. M-a durut că nu mai am acea disponibilitate emoțională spre întâlniri, așa cum o aveam înainte, dar sunt și bine cu mine totodată. Nu sufăr, nu plâng după nimeni, am tot ce îmi trebuie acasă și cred că așa gândesc și ceilalți. Ce mă deranjează și observ în jurul meu este această continuă obsesie de a judeca aproapele…să consideri că știi mai bine. Nici mie nu îmi place să fiu judecată și evaluată, dar nici celorlalți nu trebuie făcut. Din păcate, în afară de câteva prietenii trainice și frumoase (și una de anul trecut, cu o colegă de la liceu care mă bucură foarte tare), restul vin și se duc la un moment dat. Dar caut mereu să mă uit dacă eu am vreo vină dar văd cum oamenii își dau arama pe față, cum joacă un rol la început ca să te impresioneze, te ajută, îți sunt alături, te ascultă, încurajează ..iar mai apoi în timp încep să devină răutăcioși, să-ți ascundă lucruri, să te judece fără perdea chiar dacă te cunosc și știu că nu-ți face bine și tot așa. Te simți prins în capcană pentru că tu vrei să lupți pentru acea prietenie dar știi că nu-ți mai face bine sufletește! Eu m-am schimbat mult și am învățat să las eu de la mine, dar ce faci când observi că acea prietenie nu îți mai aduce fericire? Mai are rost să lupți să o păstrezi? Niciodată, dar niciodată nu a funcționat să expun aceste păreri, că nu mai e bine, că ceva s-a schimbat, omul de lângă tine reacționează acid și îți dai seama că ținea multe frustrări în el, mai bine nu deschideai subiectul. Așadar…ajungi la concluzia că mai bine te distanțezi ușor de acea relație care începe să devină toxică și nu mai cauți să repari nimic. Oamenii în ziua de azi îsi hrănesc ego-ul cu obiecte materiale, putere din funcții la joburi, statut, le place atenția și uită de modestie și de unde au plecat pe românește. Se văd acolo unde nu trebuie și nu are rost să îi aduci tu înapoi pentru că ăsta le este caracterul acum, pe pista asta vor merge și li se va părea drept și corect cum sunt acum. Trist, dar adevărat. Consumerismul acesta, grandomania, banii, puterea, au desfigurat caractere , le-au îmbrăcat în falsitate și parșivenie și au dus la individualism accentuat, întrucât prietenii care sunt astăzi, de-abia mai sunt peste câțiva ani și vin alții care se pliază pe gusturile din perioada respectivă și tot așa. Eu…eu mă retrag în carapacea mea, nu caut să mai îmi fac prietenii, păstrez ce am acum drag și cu care rezonez și nu mai caut mai mult. Doresc tututor să se bucure de ceea ce au acum în viața lor, iar dacă eu nu mai rezonez cu comportamentul și caracterul lor, trebuie să învăț să nu mai caut să repar, nu mai sunt vremurile de reparat, sunt vremurile de retras în carapace. Voi ce credeți? Cum simțiți aceste schimbări din jurul nostru la capitolul acesta? Mai merită să lupți pentru o relație care nu mai funcționează și simți parșivitatea persoanei de lângă? Spui că este doar o scăpare, ierți și mergi înainte până următoarea dată când te rănesc cuvintele persoanei, sau tai de la rădăcină și spui, gata, nu am nevoie de asta în viața mea, e mai liniștit sufletul meu atunci când acea persoană nu mai face parte din viața mea și așa e mai bine? Sunt curioasă să îmi răspundeți în comentarii!
Eu trebuie să încep să mă pregătesc acum să plec la Bosco alături de Didi (școala de care am tot vorbit, after) și revin săptămâna viitoare cu updateuri! Vă mulțumesc că ați fost aici, vă urez un weekend binecuvântat și o următoare săptâmână cu sănătate și bucurii!! Vă pup!
Wow, ce saptamana plina ai avut. Din plin emotii, activitati si bucurii. Imi place de fiecare data cand citesc despre faptul ca trebuie sa ii multumim mereu lui Dumnezeu. Si noi suntem obisnuiti sa multumim pentru toate cate le primim.
Ymm, delicioasele napolitane Knoppers, pe care le savurez si eu cu multa placere cand ajung sa le cumpar.
Imi plac foarte mult fotografiile tale, in special cea cu marea si cerul.
Abia astept sa ne povestesti cum a fost la Bosco.