Jurnal Săptămânal – Decembrie (4)

Bun venit la Jurnalul Săptămânal!

Zi frumoasă, dragilor! Vă scriu într-o zi de vineri, în sfârșit pot declara vacanțăăăăăăăăăăăăă! Da, a sosit mult așteptata vacanță, dar știți că m-am îmbolnăvit, nu? 😄😄 Da, de ieri sunt varză, s-a localizat ”dragul” de virus direct în gât și nu mai am nici voce, nasul înfundat, dureri de oase, mușchi, tot tacâmul, dar Slavă Domnului că sunt pe picioare. Ieri am dormit puțin după-amiaza dar e foarte important pentru mine ca în prima parte a zilei să fiu ok pentru că mai am de alergat cu Dia cu canto-ul câteva zile și să fiu aptă. Astăzi mergem să colindăm la Sanatoriul Balnear din Techirghiol, iar mâine avem spectacolul de Crăciun la un restaurant din Constanța. Am emoții pentru mâine deși nu i le exprim Diei pentru că ea are și mai și! Inițial nu a vrut să cânte la spectacol, apoi am reușit eu și Denisa (profa de canto) să o facem să stăpânească melodia aleasă și acum vrea, dar să vedem ce va fi acolo, când o să se simtă atmosfera aceea de spectacol, sper să nu o inhibe. Am de lucrat mult la partea aceasta emotivă a ei și o să-mi dau toată silința să o fac să aibă mai multă încredere în ea! Așa eram și eu la vârsta ei și sunt încă dar, datorită vârstei și experienței de viață, am învățat să nu o mai arăt, să o izolez și de multe ori să o folosesc în folosul meu, adică să îi caut izvorul și să mă bucur că sunt așa și nu un om rece și pasiv, care să nu aibă capacitatea de a simți emoția momentului!

E sâmbătă, continui postarea astăzi, ieri a trebuit să plec cu Dia și după ce ne-am întors am gătit, puțină curățenie și am dormit din nou, pentru a doua zi la rând după-amiază din cauza bolii și a somnolenței date de medicamente. Astăzi sunt un pic mai bine cu oasele și mușchii, dar partea de gât și sinusuri e…praf! Asta este, bine că sunt pe picioare ca să pot să merg cu Dia la spectacol! Vreau să vă dau o veste bună pentru familia noastră – am terminat gardul săptămâna aceasta, au reușit băieții să prindă zile cu soare și au dat decorativa! Îi mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această izbândă, suntem foarte bucuroși, acum Ares aleargă prin toată curtea fericit!

Am încheiat modulul 2 săptămâna aceasta cu Școala Altfel, am avut diverse activități – de la prezentare de proiecte despre sport și nutriție până la ateliere de Crăciun în care elevii au decorat și creat diverse lucruri interesante! Am avut marea surprindere să primesc și niște cadouri de la clasele de a X-a și a XI-a, care m-au impresionat foarte tare! Ideea este că eu am multe ore cu aceste clase pe săptămână (în jur de 9-10h) și atunci vă dați seama că se creează o altfel de legătură (bine, dacă ești un profesor dedicat și sufletist, că am văzut și invers în jurul meu) și am primit un tablou cu Steaua Recunoștinței de la X, care m-a emoționat până la lacrimi , iar mai apoi cei de la XI mi-au scris un text extraordinar, pe care îl voi ține mereu aproape să îl citesc atunci când simt că obosesc și e de multe ori foarte epuizant! Eu nu sunt genul de profesor care seara nu mai vrea să vadă nimic din ce ține de școală, eu sunt cea care vine, creează ceva mai bun decât anul trecut, cea care se mulează pe aptitudinile clasei și creează activități de lucru care să îi pună mai bine în valoare și să exploreze calitățile lor. Eu tot timpul stau cu hârtii și manuale în mână, de dimineață până aproape de somn. Diana mi-a reproșat de multe ori acest fapt, dar îi arăt ce înseamnă să fii apreciat pentru munca ta, să dai valoare și cum acest efort se transformă în recunoștință și nimic nu se poate compara cu acest sentiment. Nu mă înțelegeți greșit cum că n-aș sta cu fata mea în detrimentul școlii, ci doar faptul că ea nu înțelege de ce în loc să stau să mă odihnesc seara la un film, sau o carte, eu prefer să lucrez și să lucrez non stop, aici e de neînțeles pentru ea! Dacă aveți curiozitatea să citiți scrisoarea o să observați că munca mea de profesor se duce dincolo de aceasta și le aduce (precum spun ei) valori ale vieții, inspirație spre a deveni mai buni și mai eficienți în muncă (studiu)! Dați click pe poză pentru a o mări!

Am oferit câteva cadouri din suflet și colegelor mele mai apropiate de suflet, cu care vorbesc mai mult și care m-au onorat cu bunătatea lor și ajutor atunci când am avut nevoie. M-am bucurat să primesc de la ele atenții handmade foarte reușite pe care le-am și pun în locuri alese – în brad sau la zona de decorațiuni din casă.

Dia a făcut și ea diverse activități cu specific la școală și am fost impresionată de ce idei frumoase a avut doamna învățătoare și pentru anul acesta și i-am mulțumit toți părinții pentru implicare și inspirație!

Am început să împachetez cadourile ușor ușor, să nu le mai las pe toate de făcut pe ultima sută de metri, mai ales că acum Dia știe că moșul nu există…i-am zis că de anul viitor le împachetăm împreună, dar de data asta le-am făcut eu cât ea era la after school!

Mi-a venit și setul de cești de la Emag și mi-a plăcut foarte mult, tare deosebit sunt lucrate, îmi exprimă multă eleganță și rafinament!

Poze cu decorațiuni și casa îmbrăcată de sezon

Copiii blănoși

Planurile pe termen scurt sunt – astăzi, sâmbătă, mergem la spectacolul cu școala de muzică, mâine vreau să fac piața, luni gătesc cozonacii, biscuiții și turta dulce, marți salata boeuf și alte aperitive, iar miercuri ne strângem toți la noi acasă, de la mic la mare, părinții, sora mea, nepoatele – deschidem cadourile, mâncăm bucate bune și petrecem timp de calitate împreună! Ca de obicei, mama face sarmalele, friptura, sora mea ciorba de burtă, iar eu ce v-am expus mai sus! Sănătoși să fim să ne bucurăm de aceste clipe împreună, atât cât ne îngăduie Dumnezeu! Mulțumim, Doamne! (poză de ieri de la Biserica Sf.Maria Techirghiol)

Dragilor, vă urez Sărbători Fericite, cu multă sănătate, bucurie și armonie în suflete și în case, Dumnezeu să vă binecuvânteze cu toate cele bune și să fiți recunoscători! În finalul postării vă las cu un apus superb din această săptămână, Dumnezeu a pictat ceva frumos pentru noi….Vă pup!!